Plecase asa, intr-o zi, nici el nu stia unde...Unde sa se duca? Unde sa traiasca? Il deranja orice venea din afara, se credea de neatins, si totusi, ar fi vrut din tot sufletul sa se poata amesteca cu exteriorul; nu-i iesea niciodata, oricat ar fi incercat sa gaseasca vreo replica interesanta care sa-l integreze intr-o lume care de altfel il dezgusta.Plecase deci, pe urma unui tren demult pierdut, sa caute o gara, demult uitata, unde ar fi putut sa-si gaseasca echilibrul...
(text created by a very special friend)
imi place textul, imi place fotografia...cineva la ultimul vernisaj ma intreba de ce mai este nevoie de cuvinte daca fotografia presupusa buna poate vorbi de la sine. se poate raspunde in mai multe feluri la intrebarea asta, dar ce mi se pare necesar este sa creezi o poveste pentru privitor, ceva peste ce isi poate el imagina...
RăspundețiȘtergere:))
RăspundețiȘtergereGreata....
Si este "duuuus" nu ?
RăspundețiȘtergere